Alimentație

Beneficiile laptelui matern

Intoleranța la lactoză a bebelușului – revistamargot.ro

Rolul laptelui matern în creşterea şi dezvoltarea bebeluşului a fost intens studiat, cu toate că uneori există şi exagerări în privinţa beneficiilor sale, foarte multe studii științifice i-au dovedit calităţile incontestabile, greu de egalat, în anumite privinţe, de formula de lapte praf.

Lista avantajelor alăptării este una generoasă şi, măcar o parte dintre acestea, ar trebui cunoscute de orice femeie care urmează să dea naştere unui copil.

Creşterea imunităţii organismului

Mai multe studii arată că bebeluşii hrăniţi la sân sunt mai feriţi de infecţii şi au mai puţine zile de spitalizare faţă de cei hrăniţi cu formulă de lapte praf. În timpul alăptării, anticorpii şi alţi agenţi care luptă împotriva microbilor trec de la mamă la făt şi îi întăresc acestuia din urmă sistemul imunitar. Astfel, riscul de infecţii ale urechilor, diaree, infecţii respiratorii sau chiar meningite este diminuat considerabil. Totodată, laptele matern îl protejează pe nou-născut de alergii, diabet, obezitate, astm sau sindromul morţii subite. Din acest punct de vedere, alăptarea poate fi de o importanță majoră, mai ales în cazul bebeluşilor născuți prematur.

Digestie mai uşoară şi absorbţie facilă a nutrienţilor

Sistemul digestiv al bebeluşilor este unul imatur, dar laptele matern este bine tolerat, în majoritatea cazurilor, comparativ cu formulele de lapte comerciale. Denumit şi „alimentul perfect” al sugarului, laptele de la sân se digeră mai uşor şi conţine nutrienţi naturali, gata să fie absorbiţi de intestinul celui mic. Dovadă că bebeluşii alăptaţi se confruntă cu mai puţine probleme digestive de genul colicilor, constipaţiei sau diareei.

Creșterea IQ-ului

Acest posibil beneficiu a stârnit multe controverse şi discuţii, însă este un aspect pe care nimeni nu îl poate neglija. Conform unui studiu UNICEF, copiii hrăniţi exclusiv cu lapte matern până la vârsta de şase luni ar avea un coeficient de inteligenţă mai mare cu circa 6-8 puncte. La prima vedere pare nesemnificativ, mai ales că inteligenţa depinde de mulţi alţi factori precum moştenirea genetică sau mediul în care creşte copilul. Totuşi, atunci când un micuţ nu se bucură de o moştenire genetică extraordinară şi creşte într-un mediu precar, câştigarea unor puncte în plus ale IQ-ului prin alăptare reprezintă o oportunitate de neratat.

Acomodarea cu diferite gusturi

Dacă laptele praf are cam acelaşi gust la majoritatea brandurilor de producători, laptele matern se distinge prin capacitatea excepţională de a-şi modifica aroma în funcţie de alimentaţia mamei. Deşi gustul alimentelor consumate de mamă trece doar discret în laptele produs de sân, nivelul este suficient pentru ca micul pui de om să ia contact cu o gamă foarte variată de arome. Acest lucru are mare însemnătate atunci când se începe diversificarea, deoarece sugarul va fi mult mai pregătit să accepte alimentele solide.

Efecte pozitive asupra mamei

Nu doar pentru bebeluş, ci şi pentru mama care alăptează au fost identificate beneficii. Printre acestea se numără facilitarea involuţiei uterine după naştere, pierderea mai rapidă a kilogramelor în plus, reducerea riscului unor boli grave precum cancerul de sân, cancerul ovarian sau endometrial, osteoporoza ori diabetul de tip II.

Până la ce vârstă este recomandat alăptatul?

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), orice nou-născut ar trebui alăptat la sân din prima oră de viaţă şi până la cel puţin şase luni. După această vârstă, hrănirea copilului la sân este încurajată până la un an, iar, ulterior, alăptarea se recomandă doar în cazul în care, atât mama, cât şi copilul doresc continuarea acesteia.

Un proces natural care necesită pregătire

Pentru ca un copil să beneficieze la maximum de avantajele alăptării la sân, viitoarele mămici trebuie să pregătească acest proces. Este greşit să se creadă faptul că, atâta vreme cât alăptarea reprezintă „cel mai natural lucru din lume” și nu este nevoie de o pregătire specială pentru aceasta. Deşi uneori sunt foarte hotărâte să-i ofere bebeluşului laptele matern, multe mămici ajung să renunţe la alăptare pe parcurs din cauza dificultăţilor întâmpinate. Informarea corectă, eventual apelarea la un consultant în lactaţie, disponibilitatea de a învăţa anumite reguli de hrănire a sugarului la sân sunt condiţii hotărâtoare pentru reuşita unei alăptări de durată.

Alăptarea culturală versus alăptarea biologică

O parte dintre obstacolele succesului alăptăriii la sân au apărut odată cu modernizarea femeii. Find implicate în tot mai multe activităţi, mămicile moderne au fost nevoite să facă unele compromisuri, pentru a se împarte între multitudinea de responsabilităţi. Potrivit conceptului lui Danièle Starenskyj (renumită autoare specializată, printre altele, în educaţie alimentară), așa s-a născut conceptul de alăptare culturală, o alimentaţie rigidă, bazată pe orar fix, restrângerea numărului de alăptări şi a duratei acestora, completarea laptelui de la sân cu cel praf etc. În consecinţă, secreţia lactată scade, chiar se opreşte după primele săptămâni sau luni, iar bebeluşul cere înţărcarea prematură.
La polul opus, alăptarea biologică, practicată în trecut de femei, se baza exclusiv pe satisfacerea nevoilor copilului, iar alimentaţia nu cunoaştea nici o regulă. Mama alăpta dormind, mâncând, gătind etc. Lactaţia era mai mult decât suficientă şi alăptarea se prelungea până la vârste mai mari ale copilului. De altfel, în anumite zone ale lumii, există şi în prezent acest tip de alăptare, copiii fiind hrăniţi la sân chiar şi până la 3-4 ani.

Trei condiţii de bază ale unei alăptări îndelungate

Aşadar, nu este suficient ca o mamă să înţeleagă importanţa alăptării şi să îşi dorească să alăpteze. Este nevoie ca aceasta să plece la drum cu un bagaj de cunoştinţe, să ştie că trebuie să respecte anumite reguli şi să fie gata să întâmpine dificultăţi în cadrul procesului de alăptare a copilului.
Aplicarea a numai trei principii poate face diferenţa între o alăptare reuşită şi de durată a nou-născutului şi eşecul alăptării, soldat cu pierderea lactaţiei şi înţărcarea timpurie a bebeluşului.

În primul rând, este foarte importantă alăptarea precoce, încă din prima oră după naştere sau cel mai devreme posibil.

În al doilea rând, nu trebuie să se piardă din vedere faptul că secretul unei cantităţi optime de lapte este alăptarea frecventă, la cererea copilului. Deşi, în primele zile, mama produce puţin lapte (în ziua 1 doar colostru, circa 30-100 ml), lactaţia va creşte rapid, ajungând, după 5 zile la aproximativ 500 ml. Cu cât bebeluşul este mai des alăptat, cu atât mai mult va creşte cantitatea de lapte. La polul opus, punerea copilului la sân mai rar va diminua lactaţia până la oprirea completă a acesteia.

Al treilea principiu al reușitei alăptării este aşezarea sugarului în poziţie corectă la sân. Copilul trebuie să fie întors spre mamă, cu capul la nivelul sânului, gura larg deschisă, bărbia în sân şi nasul liber. Şi poziţia mamei să fie comodă, evitând tensiunea spatelui, umerilor şi braţelor. În caz contrar poate interveni durerea la nivelul mamelonului şi chiar inhibarea ejecţiei. În acest scop se poate folosi o pernă specială pentru alăptat.

Informându-se şi încercând să pună în practică cunoștințele asimilate, mama îşi poate îndeplini visul de a-şi alăpta copilul pe o perioadă îndeajuns de lungă pentru a-i oferi acestuia beneficiile binecunoscute şi apreciate ale laptelui matern.

 

 

 

Autor: Mihaela Crețu

Distribuie:
Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.