Mame peste hotare

Ce trebuie să știi despre sistemul de învățământ din Germania

Ce trebuie știi despre sistemul de învățământ din Germania - RevistaMargot.ro

Nu există îngrijitoare sau cadre medicale. Este de datoria părinților să nu aducă copiii bolnavi în colectivitate.

Nu se merge pe ideea de fișe, scris, citit, iar educatoarele sunt mai mult supraveghetoare.

Îmi place foarte mult că nu obligă copiii să doarmă sau să stea liniștiți la prânz și nu există televizoare.

În ultimul an, cel premergător școlii, se schimbă puțin programul și se organizează vizite la secții de pompieri, ieșiri în trafic cu un polițist pentru a învăța regulile de circulație, excursii la teatru, fac curățenie în parcuri etc.

La grădinița noastră, timp de 10 minute, de 3 ori pe săptămână învațau și asociau sunete, litere sau făceau rime.

Sunt Land-uri unde se face pregătire specială pentru școală. Avem prieteni ce locuiesc într-un Land apropiat, ai căror copii mergeau la școală zilnic două ore pentru pregătire.

În Germania este foarte greu să generalizezi, pentru că sunt diferențe mari între Land-uri și chiar și între orașele din același Land.

De opționale sau limbi străine se vorbește doar în grădinițele private sau în orașele mari din Land-urile mai bogate.

De camere de supraveghere chiar nu am auzit să existe nici măcar în grădinițele private.

Referitor la mesele de la grădiniță, micul dejun era adus de acasă și acesta era mâncat în același timp și la aceeași masă cu ceilalți copiii.

Mai apoi, s-a luat decizia ca fiecare copil să mănânce atunci când dorește, pentru că unii veneau la ora 7:00, iar altii la 8:00 sau la 9:00 și programele celor mici nu se suprapuneau, această propunere a fost însă destul de haotică.  Cei mici mai primeau până în ora prânzului fructe și legume ca gustare. De băut primeau doar apă minerală sau ceai neîndulcit. În rest, nu primeau dulciuri, dar mai faceau împreună clătite sau biscuiți. Era permis ca dulciurile să se ducă doar la zilele de naștere și nu trebuiau să conțină frișcă. Pentru copiii musulmani, trebuia să avem grijă să nu ducem jeleuri deoarece, se pare, conțin un derivat din gelatină de la porc.

Când a început creșa, Essy nu vorbea absolut nici un cuvânt în germană, căci acasă nu vorbim decât în limba română, iar aici se pune mare accent pe păstrarea limbii materne. La grădiniță nu au fost bariere lingvistice, pentru că era mai mult program de joacă și nu trebuia să comunice foarte mult în germană.

Înainte de începerea școlii, toți copiii sunt evaluați din punct de vedere medical și apoi testați pe partea de orientare în spațiu, logică, cunoștințe generale etc.

Essy a început clasa a I pe 15 august. În Germania, școala nu începe la aceeași dată în toate zonele din motive economice, căci dacă toată lumea ar pleca în concediu în aceeași perioadă, cine ar mai rămâne să munceasca? Iar autostrăzile care oricum nu mai fac față numărului foarte mare de vehicule, ar fi blocate. Așa că, dacă în Land-ul în care locuim, copiii încep școala în august, pe celălat mal al Rinului de abia începe vacanța. Data de începere a școlii nu este fixă: în 2018 va fi 3 august, peste vreo 5 ani va fi vreo zi din septembrie etc. Vacanța de vară durează șase săptămâni, iar pe lângă aceasta mai sunt vacanțele de toamnă, de Crăciun, de Paște, plus sărbătorile legale, ce diferă în funcție de Land.

Prima zi de școală este o sărbătoare, iar copilul este în centrul atenției.I se pregătește o pungă- coif Schultüte, în care se pun rechizite, dulciuri, cadouri și pe care copilul o deschide când se întoarce acasă. De obicei, clasa a I-a începe marți, iar copiii din celelalte clase pregatesc un program prin care îi întâmpină pe cei mici. Familia sărbătorește apoi la restaurant sau acasă, se pregătește un tort special, iar părinții au liber.

Grundschule (corespunde cu școala primară din România) durează 4 ani, însă învățătoarea se schimbă în clasa a III-a. De obicei, scrisul de mână se învață în clasa a II-a, iar notarea începe în clasa a III-a, cea mai mare notă fiind 1 și cea mai mică, 6. În funcție de rezultatele din clasele III- IV, de recomandarea școlii și mai nou, de opțiunea părinților, copilul are trei variante:

a) cea mai bine cotată școala este Gymnasium cu clasele IV- XII/ XIII, pentru care este nevoie de note de 1 și/ sau 2 și care se termină cu un bacalaureat, Abitur, după care se poate merge la orice facultate, orice specializare.

b) Realschule cu clasele IV-XI, un fel de liceu cu profil real din România care dă acces doar către facultățile cu profil real, însă se poate face o specializare sau o continuare de 1-2 ani și, apoi, se dă bacalaureatul.

c) Hauptschule sau școala ajutătoare la care pot merge copiii cu diverse dizabilități sau cu probleme de comportament.

d) Școlile de meserii.

Din lipsă de fonduri, aceste ultime doua școli s-au unit în multe Land-uri cu Realschule și astfel a scăzut mult nivelul educativ.

De precizat faptul că un copil care a fost acceptat la Gymnasium va trece la Realschule dacă, după primii doi ani(dupa clasa a VI-a, mai exact) se constată că nu ține pasul.

Multe școli oferă Betreung,un fel de After School, însă nu se fac activități.

În clasa I au patru ore pe zi și cinci materii: matematică, germană, religie sau etică, sport, engleză (în anumite școli), desen sau muzică. În cazul nostru, școala și învățătoarea încurajează sistemul de recompense, cartonașe cu avertismente, ștampile și steluțe la dictare.

În clasă sunt maxim 25 de copii, iar în școlile mai mici, sunt și clase cu 12-15 elevi. Copilul merge la școala cea mai apropiată de casă, pentru că cei mici sunt încurajați să meargă neînsoțiți de părinți. Se promovează mult independența copiilor la școală sau la locurile de joacă; în cazul conflictelor între cei mici, adulții nu intervin, pentru ca cei mici să le poată rezolva singuri. În clasa a IV-a primesc permis și pot merge singuri la școală pe bicletă, cu un ecuson ce atestă acest lucru.

Cel puțin în școala primară, în vacanțe nu au teme de făcut.

Ce trebuie știi despre sistemul de învățământ din Germania - RevistaMargot.ro

Alina și familia sa, în prima zi de școală

Revista Margot: Care este modul de lucru și cum se desfășoară comunicare dintre elevi și profesori. Cum decurge comunicare dintre părinte și profesor?

Alina Dan: Copilul este încurajat să învețe să fie independent din momentul în care a început școala. Comunicarea este directă și formală între cadrele didactice și copil, elevul adresându-se cu Frau X sau Herr Y.

În cazul comunicării cu părinții există o mapă portocalie care stă în permanență în ghiozdan și în care învățătoarea adaugă toate informațiile ce trebuie comunicate părinților.

În interiorul mapei se află si o fișă lunară în care învățătoarea pune ștampila în fiecare zi, dacă este cazul, iar la sfârșit de săptămână părintele o datează și semnează. Există, de exemplu, și ștampila roșie cu dată pe care părinții trebuie obligatoriu s-o semneze, în cazul în care copilul a uitat să își facă tema. Nu toți copiii primesc ștampila zilei, iar la sfârșitul lunii copiii ce au toată fișa plină cu ștampile primesc drept recompensă o jucărie sau ceva dulce. Cu toate că nu rezonăm cu sistemul de recompense și buline, din păcate, nu există nici o cale de a-l schimba sau elimina. În caz de nerespectare a regulilor școlii sau dacă copilul a făcut vreo prostioară, atunci primește avertisment, după care urmează cartonașul galben și cel roșu.Fiecare învățător are modul lui de lucru, însă, cel puțin în școala noastră, lucrurile nu diferă mult de la un dascăl la altul.

Tot prin intermediul mapei, ni se comunică întâlnirile dintre părinți/profesori, excursiile, testele de semnat, lista cu numele tuturor copiiilor, datele lor de naștere, adresa completă și telefonul. Părinții comunică prin grupul creat pe WhatsUp. Există ședințe care durează 2-3 ore și la care participă toți părinții, dar și întâlniri stabilite cu fiecare familie în parte.

Dacă copilul lipsește pe motiv de boală (trei zile pe răspunderea părintelui, fără scutire de la medic), un coleg îi va aduce mapa roșie copilului bolnav, în care este salutat de către colegi, i se urează însănătoșire grabnică, i se prezintă activitățile din ziua respectivă și temele, dacă este cazul. Pentru mai mult de trei zile de absență este necesară învoire de la medic și, dacă este nevoie de aceasta părintele o va primi fără probleme. În primele și ultimele zile de școală, chiar când nu este vorba de un caz medical, se pot învoi copiii pe bază de scutire, cu semnătura școlii.

Dacă o familie este verificată în aeroport de către Poliție și nu există învoire de la școală, atunci fiecare părinte în parte plătește amendă.

Ce trebuie știi despre sistemul de învățământ din Germania - RevistaMargot.ro

Schultute, conul primit de copiii germani în prima zi de școală pentru ca emoțiile lor să fie puțin „îndulcite”

Revista Margot: Care este diferența între școlile de stat și cele private?

Alina Dan: Nu dețin foarte multe informații, însă știu că școlile private au în program mai multe opționale, pun accent pe limbile străine, oferă consiliere și ajutor la diverse materii la care copiii au nevoie. În Germania, meditațiile sunt ceva obișnuit. Prețurile pentru acestea pot porni de la 300-400€/ lună și pot ajunge și la 1.000€ sau mai mult.

Ce trebuie știi despre sistemul de învățământ din Germania - RevistaMargot.ro

Interacțiunile dintre cei mici îi ajută și pe cei mari să se împrietenească

Revista Margot: Cum se desfășoară interacțiunea socială dintre copil și colegii săi? Cât de ușor se împrietenesc străinii cu localnii? (atât la școală, cât și înviața de zi cu zi)

Alina Dan: Noi nu am avut probleme, dar Essy este și un copil foarte carismatic, care și-a făcut foarte mulți prieteni, atât în grădiniță, cât și în școală.

Totul pleacă de la copii, de la simpatii și compatibilități, pentru ca mai apoi să vină invitațiile la zile de naștere, întâlnirile în parc și, ce este important, vizitele acasă: astăzi vine copilul X la noi și mămica își poate face treaba, data viitoare merge copilul meu la X și îmi rezolv eu problemele.

Atunci când cei mici merg la școală deja lucrurile evoluează, căci, locuind într-un cartier cu multe case, copiii sună la ușă, pleacă singuri, deși au doar 7 ani, se joacă în parcurile din cartier, sună la una dintre mamici pentru apă sau stabilesc să se întâlnească la unul dintre copii acasă. Dacă tu ești deschis, și germanii vor fi la fel, deși tind să fie mai precauți din fire.

 

Ce trebuie știi despre sistemul de învățământ din Germania - RevistaMargot.ro

Serbarea de la școala și grădinița românească, unde merge Essy

Revista Marot: Legat de sistemul de învățământ, care au fost dificultățile pe care le-ați întâmpinat? Dar lucrurile asupra cărora ai avea comentarii negative? Sistemul de învățământ pune accent pe dezvoltarea personală a copilului? Dar pe partea de descoperire și dezvoltare a abilităților acestuia? În ce mod sunt promovate aceste aspecte?

Alina Dan: Nu am întâmpinat dificultăți majore, iar comunicarea cu învățătoarea și școala sunt bune. Nu îmi place deloc sistemul de recomenpense, stampile sau steluțe, precum nici faptul că nu poți schimba absolut nimic în ceea ce privește regulile școlii, oricâte argumente ai aduce.

De asemenea, sunt de părere că cei mici sunt lăsați mult prea liberi, nu profită de anii aceștia în care absorb totul ca un burete.

Școala germană nu pune accentul deloc pe creativitate, pe stimularea imaginației, pe limbi străine sau, chiar, și pe memorare, în anumite limite și condiții, desigur.

Revista Margot: Ce sfaturi aveți pentru mămicile românce care intenționează să se mute în această țară?

Alina Dan: Nu-mi permit să dau astfel de sfaturi, căci avem vieți diferite, repere diferite, visuri diferite și, automat, experiențe distincte.

Germania nu este o țară care să te primească cu brațele deschise, dar nici una care pune bariere de nepătruns.

Tot ceeea ce am povestit reflectă experiența noastră personală. Țara este împărțită în Land-uri care se guvernează singure și raportează Bundestag-ului și conducerii de la Berlin, care trasează, în linii mari direcția, pentru ca, mai apoi, fiecare Land, cu forma sa de organizare administrativă să ia decizii, local, în funcție de tradiții, de buget, de puterea sa economică, turism etc.

Sunt Land-uri puternice și cel mai cunoscut, dar și scump, însă cu cel mai bun sistem de învățământ este Bayern-ul (n.r sau Bavaria, cu capitala la Munchen). Sunt Land-uri mai sărace, unde educația are un buget mult mai mic și ajungi să te gândești cât de mult este reflectat raportul calitate-preț. Decizia trebuie să fie una personală, unii oameni se acomodează repede, în vreme ce alții nu se vor acomoda niciodată pe deplin.

Revista Margot: Cum arată o zi din viața copilului tău?

Alina Dan: Trezirea are loc la 7:20- 7:30, urmează spălatul pe dinți, îmbrăcatul, după care, momentele de alint.

Mai apoi, fetița pleacă cu unul din noi, la școală, pe bicicletă (acum poate merge singură pe jos, iar cu bicicleta, începând cu clasa a IV-a când va primi permisul corespunzător).

În 2 minute ajungem la școală, intră la ore, iar noi stabilim la ce oră venim să o luăm.

Orele se desfășoară în intervalul 8:00-12:00, iar între 12:00-14:00 merge la Betreung (un fel de After School).

Le Betreung sunt circa 20 de copii ce sunt supravegheați de 2-3 cadre didactice. Dacă este vreme frumoasă, cei mici vor rămâne afară la joacă, dar își pot face și temele sau pot cânta la pian, desena sau se pot juca cu păpușile, căci nu au nici un fel de program prestabilit.

Momentan, copiii vin cu mâncare de acasă, însă, din următorul an școlar, școala a primit fonduri pentru a înființa o cantină, unde vor primi mâncare proaspătă.

În cele patru ore de școală sunt predate cinci materii. Există o pauză în care copiii mănâncă pachețelul de acasă. Dacă nu are nici o activitate o putem lua acasă la ora 14:00,  unde va mânca, își va face temele și, după aceea, va pleca singură în parc sau la plimbare cu bicicleta și se va întâlni cu colegii.

Dacă plouă, părinții discută pe WhatsUp și vor stabili care familie îi va însoți afară pe toți copiii.

La ora 17:30-18:00 fiecare copil este acasă și se pregătește de Abendbrot (cina), duș și apoi, somn.

Noi suntem mai puțin stricți decât nemții, căci ne întindem mai mult la povești. Seara, la somn, copilul citește singur 10-15 minute, apoi îi citesc eu o poveste și ascultăm pe întuneric povești audio.

De multe ori, ritualul de somn durează între una și două ore. Marțea și miercurea, fetița are patinaj într-un oraș din alt Land, la cca. 15 km de orașul nostru.

Joi pleacă de la școală la ora 12:00 pentru că la ora 14 face ore de pian într-un alt oraș, tot la 15 km distanță.

Joia și vinerea merge la karate în orașul în care locuim. De curând, ia meditații la pian de 2-3 ori/ săptămână pentru că merge la concursuri.

Sâmbata este zi de concerte, spectacole sau invitații la zile de naștere, iar duminica este ziua familiei, în care petrecem mult timp împreună, mâncăm cu toții, ne uităm la televizor sau mergem la cinema.

Revista Margot: Ai alege vreodată ca cel mic să învețe în sistemul educațional românesc?

Alina Dan: Da, fără nici o ezitare, însă nu în orice condiții și, mai ales, nu aș fi un părinte care tace atunci când ar trebui să vorbească sau să schimbe ceva.

Revista Margot: Cum este abordată competivitatea între copii? Cum se procedează în cazul concursurilor școlare, dacă ele există?

Alina Dan: Nu știu să existe concursuri școlare, cel puțin eu nu am aflat de ele până la acest moment.

Acum au un fel de concurs la care participă toată școala, plecând de la ideea de a citi.

Copilul citește 5-10 min/zi, părintele comsemnează data și semnează, după ce se strâng câteva semnături copilul decupează o cărămidă de hârtie pe care o colorează, își scrie numele pe ea și o duce la școală.

Învățătoarea o lipește într-un zid ce crește cu fiecare cărămidă nouă. Altfel, în ceea ce privește școala, copiii nu sunt nici lăudați, nici criticați. Dacă copilul nu creează probleme deosebite, ți se spune că este totul în ordine.

Revista Margot: Cum sunt integrate mamele în societate?

Alina Dan: Depinde mult de locul de muncă și de statutul social, căci și în Germania se pune presiune pe mamele ce pleacă în concediu de maternitate.

Cazurile cele mai dese sunt întâlnite în rândul emigranților cu job-uri mai prost plătite, unde se profită de naivitatea oamenilor și de faptul că unii nu vorbesc prea bine sau chiar deloc limba germană.

Indiferent dacă ai lucrat sau nu, în Germania, mamele primesc Elterngeld: timp de 1 an 300€/lună sau 150€/ lună timp de 2 ani.

Mamele cu patru copii sunt mame eroine și au tot felul de facilități și scutiri de la impozit.

Revista Margot: Ce facilități oferă statul părinților? (Care este situația mamelor de carieră/ celor care stau acasă/sau mamelor care au slujbe cu jumătate de normă)

Alina Dan: În Germania, dacă ești căsătorit și ai cel puțin un copil, vei face parte dintr-o altă clasă de impozitare.

Pentru fiecare copil în parte se pot scădea la sfârșit de an 7000€ din impozitul plătit.

Impozitarea este direct proporțională cu veniturile obținute, astfel că s-a ajuns la situația în care dacă unul dintre soți câștigă foarte bine – de regulă bărbatul – atunci, celălalt partener nu muncește deloc sau foarte puțin pentru că, dacă ar fi angajat cu normă întreagă, ar câștiga mai mult și ar intra în altă clasă de impozitare și, scăzând impozitul ar câștiga mai puțin decât în cazul în care soția stă acasă sau lucrează part-time.

Indiferent dacă ai lucrat sau nu,î n Germania, mamele primesc Elterngeld timp de 1 an 300€/lună sau 150€/ lună timp de 2 ani. Suplimentar, mamele care stau cu copilul acasă până la trei ani, primeau până în 2017 o sumă de aproximativ 150€/lună.

De anul trecut, s-a scos aceasta sumă, cu excepția Land-ului Bayern. Pe lângă lipsa de bani,  s-a justificat eliminarea alocației prin fapul că, încurajând mamele să se întoarcă mai repede la serviciu, rezolvă problema deficitului de personal.

Din păcate, administrația nu a oferit o soluție la problema numărului prea mic de locuri în creșe, comparativ cu numărul mare de copii. De aceea se practică Tagesmutter-ul („mama cu ziua”), adică femei ce fac programe de pregătire specială la domiciliul lor personal și care, mai apoi, pot avea grijă de 5-6 copii, de vârsta creșei sau grădiniței, iar părinții plătesc doar îngrijirea copilului, cu sau fără masă.

Sistemul nu este foarte bine gândit, după opinia mea, însă remarc că este perfecționat în mod constant.

Probleme apar și în momentul în care intervine un divorț, iar mama care nu a mai muncit de câțiva ani trebuie dintr-o dată să plăteascp chirie, facturi și, în plus, nu are cu cine lăsa copilul pentru a avea un job full-time.

Revista Margot: Există momente în care să ieșiți doar voi doi fără copii? (În ce fel se desfășoară aceste ieșiri? Apelând la play-date-uri/ la bone?)

Alina Dan: Nu.

Revista Margot: Particularități ale țării? Ce lucruri pe care nu le-ați mai întâlnit în altă parte v-au șocat? Sau ce anume ți-a fost greu să înțelegi/ să accepți la contactul cu noua cultură?

Alina Dan: Există o listă lungă:

1. Magazinele sunt închise duminica și în toate zilele de sărbătoare.

Duminica rămân deschise doar restaurantele, benzinăriile și brutăriile.

Mall-urile se închid la ora 20:00, doar hipermarket-urile au deschis până la orele 22:00 sau unele până la orele 23:00-24:00.

2. Există sărbatori religioase diferite de la un Land la altul, astfel când într-un Land totul este închis, în cel vecin, este zi cu program normal de lucru.

3. Vacanțele școlare sunt diferite de la un Land la altul.

4. Sortarea sau reciclarea gunoiului poate părea un lucru complicat pentru orice nou-venit.

Exista pubele maro – pentru mâncare, plante și șervețele din hârtie folosite la mâncare.

Click pe numărul 4 pentru continuarea articolului

1 2 3 4
Distribuie:
1 comment
  1. Revista Margot 14 mai, 2018 at 16:31 Răspunde

    CONCURS REVISTA MARGOT
    Întrebarea Nr. 3: Ce particularitati există în cadrul învățământului școlar din Germania? Comentează aici exemplificând cel puțin una din ele.

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.