Mame peste hotare

Familii de români în străinătate: Experiența unei mămici în Suedia

Familii de români în străinătate: Experiența unei mămici în Suedia - RevistaMargot.ro

V-a trecut vreodată prin minte cum ar fi fost să fi ales să vă creșteți copilul într-o altă țară decât România?

Revista Margot dă startul unei serii de articole despre ce înseamnă pentru un părinte român să-și crească copilul în străinătate.

Codrina este o mămică ce a decis după îndelungi cercetări că Suedia este țara cea mai potrivită pentru copii săi.

Haideți să aflăm de ce:

Revista Margot: Când a survenit mutarea și care au fost circumstanțele?

Codrina: Ne-am mutat acum trei ani și jumătate în Suedia din dorința de a oferi copiilor noștri șansa de a trăi într-o țară civilizată, centrată pe bunăstarea copiilor.

Am considerat atunci (și încă credem asta) că țările nordice sunt cele mai ofertante din punctul acesta de vedere.

Ideea de a emigra a apărut odată cu venirea copiilor în viața noastră.

Am studiat mai multe variante (Germania, Danemarca și Suedia), iar câștigătoare a ieșit Suedia (deși, practic, stăm cu un picior și în Danemarca, Malmö fiind considerat ca o suburbie a orașului Copenhaga).

Am emigrat pur și simplu, luând totul de la capăt.

Înainte de plecare, am studiat suedeza timp de șase luni cu o profesoară de la Universitatea București.

Familii de români în străinătate: Experiența unei mămici în Suedia - Revista Margot

Copii ce dorm în aer liber la o grădiniță din Suedia

Revista Margot: Cum v-ați acomodat și cum s-au integrat cei mici în sistemul educațional?

Codrina: Pentru noi a fost ca o aventură frumoasă, o țară nouă, o limbă nouă, alt stil de viață.

Erica avea atunci patru ani, iar gemenii, Marc și Robert, un an.

Pentru Erica am primit loc la grădiniță cam în trei luni de la mutare.

În functie de proximitate, poți alege trei grădinițe, iar primăria este obligată să îți găsească loc în maxim 3 luni.

Gemenii au mers și ei la vârsta de doi ani la aceeași grădiniță ca Erica.

Erica, fiind mai mare, a fost puțin stresată la început din cauza limbii, dar am avut noroc că educatoarea ei era româncă și a ajutat-o să învețe limba mai ușor și să se integreze fără probleme.

Gemenii nu au avut probleme de adaptare, căci la doi ani limbajul este universal. Pentru ei, grădinița reprezenta paradisul unde se puteau bălăci în noroi toată ziua.

La grădiniță, se recomandă și se insistă pe adaptarea blândă a copiilor, în prezența părinților în primele saptămâni, sau cât este necesar.

Familii de români în străinătate: Experiența unei mămici în Suedia - RevistaMargot.ro

Joacă în aer liber

Revista Margot: Poți să faci o descriere a sistemul de învățământ din această țară? Care sunt diferențele între acesta și sistemul școlar românesc? (sistem de notare – formalități – organizare – taxe școlare – numărul materiilor – structura – program – pauze discipline – activități opționale )

Codrina: Aici cam toate grădinițele și școlile sunt de stat, iar cele particulare sunt tot sub monopol de stat (nu se platesc sume suplimentare în cazul în care ești ești plătitor de taxe).

Primești loc automat atât la școală, cât și la grădiniță, în funcție de proximitate. Ai dreptul să soliciți mutarea la altă unitate de învățământ, dacă vrei.

Școala începe la șase ani cu clasa 0, care este o trecere foarte lină de la grădiniță la școală. Orele se desfășoară în cadrul școlii, dar sala de clasă este atipică, căci nu există bănci, ci este organizată ca un spațiu cu multe jucării, cărți, materiale de bricolat etc.

Copiii învață începand de la grădiniță noțiuni de matematică sau fizică, prin joc. Totul este practic și bazat pe experimente.

La grădiniță, copiii stau foarte mult afară, fie ploaie, fie vânt. La prânz, dorm afară, fără limită de vârstă, timp sau temperatură. Aici se zice că „nu există vreme rea, ci doar haine nepotrivite”. Statul afară este metoda lor de întărire a imunității, care la noi, cel puțin, a funcționat, căci am și uitat unde este termometrul sau medicamentele.

La școală, copiii au ore până la ora 13:00, după care rămân la fritids (afterschool) până la maxim 18:00.

Școala este gratuită, dar acest afterschool se plătește în funcție de venituri (o sumă mai mică decat alocația primită de cei mici din partea statului).

Copiii primesc gratis patru mese la școală: micul dejun, gustarea de la ora 10, prânzul și gustarea de la ora 14.

La școala Ericăi (noi locuim în comuna cu cele mai bune și premiate școli din Suedia) se servește mâncare provenind din surse ecologice, iar localnicii sunt foarte mândri de asta.

Zahărul, alunele și nucile sunt complet interzise în școli și grădinițe.

Mâncarea servită în unitățile de învățământ este echilibrată (inclusiv pește), în schimb mâncarea lor națională o reprezintă korv, adica crenvurștii, pe care îi primesc de asemenea o dată pe săptămână în meniu. O altă mâncare tradițională este köttbullar, adică chiftele cu piure de cartofi și sos de merișoare.

La cantina școlii există o secțiune specială pentru copiii cu alergii, copiii vegani sau care aparțin unor religii ce impun restrictii la anumite alimente (musulmani, evrei etc). Și la grădiniță și la școală am remarcat că există la vedere liste cu copiii alergici la diverse alimente.

Erica știe de colegul ei, Melvin, că are intoleranță la gluten sau că Eira este vegetariană. Toți copiii sunt la curent cu informațiile acestea și stim și noi, părinții, pentru petrecerile aniversare.

În primul an de grădiniță al băieților, de ziua lor de naștere, am vrut să le duc un tort, evident, fără zahăr. Politica grădiniței însă nu permitea ca părinții să aducă tort sau ornamente, pentru că își doresc ca fiecare zi de naștere să fie sărbătorită la fel pentru fiecare copil în parte, mai ales pentru că există familii care  nu își permit aceste lucruri.

Nu există lecții (singurele sunt cele la limba română). De abia la liceu apar temele pentru acasă, însă sunt foarte puține.

Nu există note, sistemul de notare fiind pe bază de calificative. Rar există copii care să nu primească calificative bune la evaluare. Dacă un elev are probleme la o anumită materie, i se acordă sprijin suplimentar în cadrul școlii. Nu este încurajată competiția între copii, fiecare este diferit și bun așa cum este.

La orele de lectură, copiii au trei tipuri de cărți (verde, albastră și roșie) în funcție de dificultate. Nu există o presiune reală să treci la următorul nivel.

Erica este în clasa I și are următoarele materii: suedeză, matematică, engleză, sport, română (ai dreptul să aplici pentru ore în limba maternă, dacă se dorește acest lucru), plus o materie unde află și învață despre tot felul de lucruri interesante, din aria culturii generale (despre Turnul Eiffel etc.).

La afterschool (copiii rămân în cadrul școlii, dar într-un alt spațiu) au multe activități interesante: pictură, bricolaj, sport, dansuri etc.

Începând cu gimnaziul, calificativele (betyg) sunt de la A la F și se aproprie mai mult de un sistem de notare. Se ține cont de aceste calificative la alegerea liceului.

Începând cu clasa a VIII-a, copiii încep să fie îndrumați către o anumită meserie. Jumătate din ei aleg licee de meserii (echivalentul școlilor profesionale din România), iar jumătate merg către licee teoretice. Parte din aceștia din urmă vor merge către facultate.

Familii de români în străinătate: Experiența unei mămici în Suedia - RevistaMargot.ro

Cu voioșie, prin natură

Revista Margot: Care este modul de lucru și cum se desfășoară interacțiunea dintre elevi și profesori. Cum decurge comunicare dintre părinte și profesor?

Codrina: Erica are trei profesoare permanente la clasă, plus profesor de sport. Doar un profesor este mentor (un fel de diriginte).

Cred că relația dintre profesori și elevi este una foarte naturală și deloc formală. Copiii îi spun pe nume profesoarei și ea le poveștește detalii din viața ei din afara școlii.

Toate informațiile legate de calendarul activităților, meniul zilnic de la cantină, calificative etc. sunt comunicate online, printr-un sistem numit vklass (un fel de Adservio românesc). La sfârșitul săptămânii, părinții primesc pe mail un raport cu cele mai importante informații. O dată pe semestru, avem o întâlnire individuală între părinte și profesorul-mentor, la care ni se poveșteste despre evoluția copilului la școală. În rest, comunicăm prin email, dacă este cazul.

Familii de români în străinătate: Experiența unei mămici în Suedia - RevistaMargot.ro

Ce pereți mai colorăm astăzi?

Revista Margot: Care este diferența între școlile de stat și cele private?

Codrina: Nu există, deoarece și școlile private sunt sub „aripa” statului. Nu există taxe suplimentare și, de multe ori, școlile de stat din comunele bogate sunt mai bine dotate decât cele private.

Familii de români în străinătate: Experiența unei mămici în Suedia - RevistaMargot.ro

Parcă am vrea și noi adulții să ne alăturăm celor mici, nu?

Revista Margot: Cum se desfășoară interacțiunea socială dintre copil și colegii săi? Cât de ușor se împrietenesc străinii cu localnii? (atât la școală, cât și în viața de zi cu zi)

Codrina: Suedezii sunt destul de retrași și nu foarte sociabili. Noi locuim într-o comună preponderent suedeză, deși se află la 15 km de Malmö, un oraș preponderent „emigrant”.

Aici, deși Erica este singurul copil din clasă care nu este de origine suedeză, și-a făcut prieteni cu care se joacă în pauze sau se vizitează, se invită la petreceri la zile de naștere.

Cea mai bună prietenă a Ericăi este suedeză și colegă de clasă, dar și vecine. Toată ziua sunt împreună, la noi, la ea, în parcul din cartier.

În rest, mai are niște prietene jumătate românce- jumătate alte nații, cu care se mai întâlnește ocazional.

Noi am rămas români ospitalieri și toate week-end-urile avem casa plină de musafiri, părinți și copii.

Familii de români în străinătate: Experiența unei mămici în Suedia - RevistaMargot.ro

Joaca în natură dezvoltă creativitatea celor mici

Revista Margot: Legat de sistemul de învățământ, care au fost dificultățile pe care le-ați întâmpinat?
Dar lucrurile asupra cărora ai avea comentarii negative?

Codrina: Nu am deocamdată comentarii negative. Lucrurile merg așa cum mi-am dorit pentru copiii mei.

Ei sunt relaxați, plini de dorința de a cunoaște diverse lucruri noi.

Nu există meditații, șpăgi, activități extrașcolare, cadouri pentru profesori, etc.

Aș putea spune, simplu și cuprinzător, că aici copilul își trăiește frumos copilăria, iar părintele este relaxat și fericit.

Familii de români în străinătate: Experiența unei mămici în Suedia - RevistaMargot.ro

Revista Margot: Sistemul de învățământ pune accent pe dezvoltarea personala a copilului? Dar pe partea de descoperire si dezvoltare a abilităților acestuia? În ce mod sunt promovate aceste aspecte?

Codrina: Da, aș spune că sistemul este centrat pe copil și particularitățile lui. Acesta este încurajat să facă ce îi place și să se concentreze pe materiile care îi plac cel mai mult și îl interesează cel mai tare.

Familii de români în străinătate: Experiența unei mămici în Suedia - RevistaMargot.ro

Prima zi de școală

Revista Margot: Ce sfaturi aveți pentru mămicile românce care intenționează să se mute în această țară?

Codrina: Să vină cu inima deschisă și cu credința că, aici, copilul lor va fi pe mâini bune.

Revista Margot: Cum arată o zi din viața copilului tău?

Codrina: Trezirea la este la ora 07:00, iar la ora 08:00 încep cursurile.

De la ora 13:00 rămâne la afterschool unde se joacă, iar la ora 16:00 vine acasă.

După -amiezile mergem la diverse sporturi (karate, gimnastică, înot).

Seara, ne pregătim de somn pe la ora 21:00, deși aici copiii localnicilor se culcă de la ora 20:00.

Revista Margot: Ai alege vreodată ca cel mic să învețe în sistemul educațional românesc?

Codrina: Nu, în nici un caz.

Revista Margot: Ce înseamnă pentru tine a-ți crește copilul în străinătate?

Codrina: Înseamnă să-i dau șansa de a copilări și a asimila cunoștințe despre lume și viață într-un mod natural, bazat pe propria curiozitate, nu îndesate cu forța și cu frică sau umilință.

Revista Margot: Cum este abordată competivitatea între copii?

Codrina: Nu este încurajată deloc.

Nu există copii mai frumoși sau mai deștepți, fiecare este unic în felul lui.

Inclusiv calificativele sunt confidențiale și cred că sunt cam aceleași la toți copiii, cel puțin la școala primară.

Cum se procedează în cazul concursurilor școlare, dacă ele există?

Nu cred că există, cel putin eu nu știu de ele, lanivel de școală primară.

Revista Margot: Cât de ușor este pentru tine ca mamă să-ți faci prieteni printre mămicile locului?

Codrina: Nu mi-am propus asta și nici nu avut timp sau nu s-a ivit ocazia.

Relația se reduce la schimburi de SMS-uri legate de petreceri/zile de naștere.

Revista Margot: Cum sunt integrate mamele în societate?Ce facilități oferă statul părinților? (Care este situația mamelor de carieră/ a celor care stau acasă/sau a mamelor care au slujbe cu jumătate de normă)

Codrina: Facilitățile oferite mamelor, dar și taților în aceeași măsură, sunt foarte generoase.

Exceptând concediul de creștere a copilului (au dreptul ambii părinți la căte 240 de zile), fiecare părinte are dreptul la 400 de zile plătite de stat, până ce copilul împlinește 8 ani, pe care le poți lua oricând, cu condiția să nu fie la grădiniță/ școală/afterschool în ziua respectivă. Noi le luăm în vacanța copiilor, de obicei.

Începand cu vârsta de 6 luni, ți se oferă loc la grădiniță dacă dorești să începi serviciul.

Pentru grădiniță, școală sau afterschool taxele sunt modice și sunt calculate în funcție de numărul de copii și veniturile familiei.

În cazul nostru, de exemplu, alocația pentru trei copii este de 400 de euro, iar taxele sunt 160 euro.

În Suedia, familia și copiii sunt centrul universului. La locul de munca nu există ore suplimentare, iar la maxim ora 16:00 se termină programul de lucru. Suedezii nu prea au activități care să nu includă copiii.

Revista Margot: Există momente în care să ieșiți doar voi doi fără copii? (În ce fel se desfășoară aceste ieșiri? Apelând la play-date-uri/ la bone?)

Codrina: Noi am emigrat în Suedia cu tot cu bonă, deci suntem răsfățati deocamdată.

Într-o lună vom deveni părinți full time, căci bona copiilor se va întoarce în România.

Aici nu există noțiunea de bonă, nu cunoaștem pe nimeni care să aibă una.

Chiar dacă suedezii au cam trei copii în medie, se descurcă fără ajutor, ambii părinți fiind la fel de implicați în creșterea copiilor.

Revista Margot: Particularități ale țării? Ce lucruri pe care nu le-ați mai întâlnit în altă parte v-au șocat? Sau ce anume ți-a fost greu să înțelegi/ să accepți la contactul cu noua cultură? (n.r. ne putem referi aici și la partea de food, fashion etc)

Codrina: Lördagsgodis este tradiția favorită a suedezilor, mark amatori de dulce.

Aici, copiii primesc dulce în fiecare sâmbătă, în special bomboane, jeleuri, acadele etc.

Cumpărăturile pentru dulciurile favorite încep de vineri după-amiaza, iar opțiunile sunt nenumărate căci fiecare magazin, supermarket sau benzinarie are pereți întregi plini de astfel de produse.

În medie, suedezii consumă 17 kg. de astfel de dulciuri/ an, ceea ce îi situează în top 7 în rândul consumatorilor de zahăr din lume. Cu toate acestea, sunt o nație de oameni supli, ce iubesc sportul și activitățile în aer liber.

Interesant este că această tradiție provine din anii ’50, când se studia legătura între consumul de zahăr și carii. Evident, s-a descoperit legătura directă dintre cele două, motiv pentru care s-a recomandat limitarea consumului de zahăr la doar o zi pe săptămână, ceea ce se întâmplă și în zilele noastre.

Un alt lucru diferit este Systembolaget, un lanț de magazine de băuturi alcoolice, aflat în proprietatea statului începând din 1955. Este singurul magazin de vânzare cu amănuntul care are permis să vândă băuturi alcoolice ce conțin mai mult de 3,5% alcool.

Pentru a cumpăra băuturi alcoolice la Systembolaget trebuie să ai peste 20 de ani.

La restaurante și baruri vârsta legală pentru a cumpăra bauturi alcoolice este de 18 ani (barurile și cluburile pot stabili singure o limită de vârstă mai mare de 18 ani). Monopolul statului asupra vânzărilor de alcool a fost instituit cu scopul declarat de a controla consumul de alcool și problemele ce derivă din acest consum, într-o manieră etică. Cu toate acestea sunt tot mai multe voci care contestă calitatea alcoolului, în special a vinului ce se vinde în aceste magazine, căci producătorii mici, cu producție artizanală sau organică au șanse mici de a-și regăsi produsele pe rafturile acestor magazine.

Vinterdopp este o altă tradiție iubită de suedezi și greu de înțeles sau de încercat pentru cei de vin din alte țări. Mai exact este vorba despre scăldatul în marea înghețată, alternat, mai apoi, cu vizita la saună. Conform spuselor localnicilor, este o modalitate minunată de a-ți întări sistemul imunitar.

Revista Margot: Există lucruri de care te-ai putea lipsi? Ce te agasează cel mai tare în țara de adopție?

Codrina: Poate mâncărurile sau dulciurile tradiționale, care nu sunt cele mai gustoase sau sofisticate.

Din fericire, găsim produse românești la magazinele din zonă și compensăm cu gătitul acasă.

 

Fotografiile provin din arhiva personală a Codrinei.

Distribuie:
2 comments
  1. Claudia Sandulache 10 februarie, 2020 at 17:23 Răspunde

    Bună. Mă bucur că am găsit acest articol. Conține informații foarte bune. Noi suntem o familie cu doi copii, dorim sa emigram, ne gândeam la Suedia, dar ne este teama de problema cu refugiații arabi. Ce ne puteți spune în legătură cu ei? Am înțeles că ar fi zone în capitală unde nu intra nici poliția. Numai bine!

    • Revista Margot 11 februarie, 2020 at 09:06 Răspunde

      Buna Claudia, am rugat-o pe Codrina sa raspunda intrebarii tale. Iata ce ne-a impartasit:
      “Eu stau in Malmö, de fapt Vellinge, care este o localitate la 15 km distanta de Malmö.
      In Malmö e un cartier rau famat- Rosengård unde stau multi arabi (nu neaparat refugiati, sunt cam la a doua generatie aici) si sunt probleme de criminalitate, dar intre ei, benzile rivale gen.
      Dar eu lucrez in Malmö si nu am avut never never vreo probl cu cineva.
      Iar in Vellinge eu las usa deschisa cand plec, am biciclete parcate in fata casei, copiii merg singuri la scoala, e super safe. Orienteaza-te catre localitati mai mici de langa orasele mari, acolo este liniste si pace.”

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.