Copilul

Regresia somnului

Regresia somnului - RevistaMargot.ro

Somnul bebeluşilor trece printr-o serie de modificări ca urmare a proceselor de dezvoltare de la nivel mental. Puseele de creştere sau erupţia dentară pot tulbura modul de a dormi al copilului. Regresiile de somn, ca şi alte etape delicate din evoluţia celui mic, deşi trecătoare, îi pot supune la grele încercări pe părinţi.

Regresia de la patru luni

În primul an de viaţă, există trei episoade majore de regresie a somnului. Dintre acestea, cea mai importantă rămâne cea de la vârsta de patru luni. Poate şi pentru că, în foarte multe cazuri, se manifestă cel mai pregnant.

Trebuie precizat însă că nu toţi bebeluşii suferă în egală măsură de regresia de somn de la această vârstă. Unii pot fi afectaţi mai mult, alţii mai puţin. De asemenea, vârsta de patru luni este orientativă. Prima regresie de somn poate apărea oricând între trei şi cinci luni de viaţă.

În etapa de regresie a somnului, nou-născuţii încep să aibă mai multe treziri nocture ca de obicei (fără legătură cu nevoia de a mânca) şi readorm foarte greu. Devin activi chiar şi noaptea, iar, când reuşesc să adoarmă, somnul le este foarte fragmentat.

Chiar şi bebeluşii care obişnuiesc să doarmă bine suferă din cauza acestor modificări ale somnului.

Regresia de somn poate presupune şi alte simptome în afara trezirilor dese din timpul nopţii:

-Modificări ale apetitului (bebelușul poate mânca mai mult sau mai puțin ca de obicei)

-Intensificarea episoadelor de plâns și iritabilitate

-Sărirea peste reprizele de somn de peste zi sau scurtarea acestora.

Se consideră că regresia de somn de la patru luni este determinată de mai mulţi factori precum:

-Saltul mental din săptâmana a 19-a, în urma căruia bebeluşul percepe şi conştientizează tot mai bine secvenţele de evenimente.

-Influenţa din ce în ce mai mare a asocierilor de somn pe care micuţul a început deja să şi le formeze. Dacă a fost obişnuit să fie adormit în braţe sau legănat va simţi nevoia să se trezească şi să readoarmă mereu în aceste condiţii.

-Procesul de maturizare a somnului. Bebe începe să aibă un somn asemănător cu cel al adultului.

-Exersarea răsucirilor şi întoarcerilor. Nou-născutul tinde să extindă şi pe perioada nopţii exersarea mişcărilor din cursul zilei.

-Atenţia crescută la stimulii din jur. Acest lucru face ca şi somnul de zi şi cel de noapte să fie perturbat mai uşor.

Prima mare etapă de regresie a somnului durează între două şi şase săptămâni. De obicei, copilul revine la somnul său normal de la sine. Dacă simptomele regresiei nu se ameliorează după mai multe săptămâni, este indicat să se caute şi o altă sursă a acestor tulburări. Totodată, sfatul unui specialist de somnologie pediatrică ar putea fi necesar.

Regresia somnului - RevistaMargot.ro

sursa foto: Pinterest

Măsuri ajutătoare

În timp ce pentru bebeluş aceste schimbări sunt ceva natural şi fiziologic, pentru părinţi, perioada primei regresii de somn poate fi de-a dreptul extenuantă.

Unele măsuri au potenţialul de a face această etapă mai uşor de suportat. De exemplu:

▪ Amenajarea adecvată a spaţiului de dormit (departe de zgomote şi lumină puternică, cu temperatură de confort etc).

▪Promovarea unui ritual de somn (baia, masajul, aducerea în camera de somn, îndepărtarea stimulilor care pot distrage atenţia copilului).

▪ Stabilirea unui program de somn atât ziua cât şi noaptea pentru cel mic, fără variaţii mai mari de circa 30 de minute.

▪ Adoptarea unor asocieri sănătoase de somn (sau iniţierea acestora, dacă acest lucru nu a fost făcut de la început).

▪ Încurajarea şi sprijinirea răsucirilor şi întoarcerilor de pe o parte pe alta în timpul zilei; astfel copilul nu va mai simţi nevoia de a exersa aceste mişcări noaptea.

▪ Asigurarea unei odihne adecvate ziua, deoarece lipsa somnului de zi influenţează negativ somnul de noapte.

 

Click pe numărul 2 pentru continuarea articolului

1 2 3
Distribuie:
Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.