Copilul

Dezordinea „controlată” stimulează creativitatea copiilor

Dezordinea „controlată” stimulează creativitatea copiilor - RevistaMargot.ro

Mulţi dintre noi le facem copiilor încă de mici un program strict şi încercăm să îi obişnuim să fie mereu ordonaţi.

Imediat ce încep să ne înţeleagă puţin, îi învăţăm că dezordinea sau încălcarea programului prestabilit sunt lucruri negative, care le dăunează.

Dar este oare corectă sută la sută această abordare în educaţia copiilor noştri ?

Fără a face o pledoarie pentru dezordine ori dezorganizare, este interesant de analizat punctul de vedere al jurnalistului Tim Harford, ilustrat în cartea Messy: the power of disorder to transform our lives. Potrivit lui Harford, un strop de dezordine nu este doar acceptabil, ci şi necesar pentru dezvoltarea creativităţii.

Jurnalistul american oferă şi câteva sfaturi cu ajutorul cărora părinţii pot deveni mai relaxaţi când vine vorba de ordine şi planificare.

Renunţaţi la ideea de a păstra totul într-o ordine perfectă

Harford îi sfătuieşte pe părinţi să nu fie exageraţi în privinţa ordinii din casă, mai ales în spaţiul destinat copiilor.

„Avem tendința de a încerca să controlăm dezordinea celorlalți și să îi convingem să fie ordonați. Este o problemă foarte frecventă la serviciu, atunci când există politici de păstrare a spaţiilor de lucru curate, fără vreo logică. (…) Şi este frustrant pentru angajaţi. Același lucru este valabil și acasă”, consideră Harford.

Împărtăşind din experienţa cu proprii copii, autorul spune că a renunţat să îi mai dojenească pe cei mici vizavi de curăţenia din camerele lor.

A păstrat doar reguli comune precum implicarea în strângerea mesei, iar rezultatele nu au fost deloc nefavorabile.

Copiii nu au devenit mai dezordonaţi decât înainte.

„Se descurcă şi acum bine, doar că nu ne mai certăm din cauza dezordinii. Se pare că încercarea mea de a impune reguli la acest capitol era numai o sursă de tensiuni”, scrie Harford.

Fiţi mai deschişi la sugestiile copiilor

După părerea lui Harford, această relaxare faţă de ce înseamnă „messy” trebuie extinsă şi asupra altor aspecte din viaţa de zi cu zi.

De exemplu, în ceea ce priveşte felul în care abordăm diferite tipuri de oameni sau lucruri care nu pot fi întotdeauna planificate. Aceste situații reprezintă, de fapt, oportunități de rezolvare a problemelor într-un mod diferit. Potrivit lui Harford, datorită acestora devenim „mai creativi, mai receptivi, mai umani”.

Revenind la copii, părinţii trebuie să fie mai deschişi faţă de propunerile şi sugestiile copiilor, chiar dacă uneori acestea par ciudate.

„Copiii vă întrerup mereu cu tot felul de idei nebunești. Şi este ușor să intrăm în capcana aceea de a ne prezenta în faţa lor cu un zid de negativitate. (…) Mai degrabă, ascultați-i și încercaţi să vă adaptaţi modului lor de gândire”, scrie Harford.

Autorul vine şi cu un exemplu. Într-o dimineață stresantă când era singur acasă cu copiii, fiica lui cea mare l-a întrebat dacă ar putea să meagă pe jos până la şcoală.

Deşi primul său impuls a fost să respingă ideea, a realizat apoi că nu era nimic rău în asta. Fata ştia drumul spre şcoală, îşi dorea acest lucru, iar lui îi elibera din sarcinile acelei dimineţi. Abatarea de la planul iniţial nu se lovea de vreun impediment, ci doar de obişnuinţa de acţiona mereu conform planificării.

Nu exageraţi cu planificarea activităţilor copiilor

Un alt lucru la care face referire Harford este riscul de a planifica prea în detaliu sau de a încărca excesiv programul zilnic al copiilor. Jurnalistul american crede că aceasta poate fi o capcană foarte dăunătoare.

În acest sens, el citează un studiu în care elevi de liceu și de colegiu au fost încurajați să îşi stabilească programul pentru fiecare oră în parte.

Rezultatul a fost că majoritatea s-au simţit în scurt timp demotivați. În plus, atunci când în program au intervenit lucruri neplanificate, elevii au considerat că au eşuat, fiind descurajaţi. Pe de altă parte, elevii al căror program a fost „la liber” au avut un parcurs mult mai bun.

Evitaţi să le organizaţi dvs. modul de joacă

Şi, nu în ultimul rând, Harford îi îndeamnă pe părinţi să tempereze regulile privind ordinea şi organizarea în timpul de joacă al copiilor.

„Aş încuraja părinții să încerce să îşi lase copiii să se joace singuri sau cu prietenii lor într-un mod mai puţin organizat. Folosiţi-vă mai puțin de reguli și de activitățile organizate din acest punct de vedere”, sugerează Harford.

„Lăsați-i să se implice, să facă greșeli și să simtă ei singuri că s-au plictisit”, mai spune autorul.

Doar aşa copiii învaţă să coopereze și să îşi negocieze propriile reguli. Au timp să înveţe să desfăşoare activităţi mai organizate şi mai elaborate. Între timp, joaca trebuie să fie cu adevărat joacă.

Aşadar, puţină dezordine şi lipsă de planificare nu strică nimănui. Cu atât mai puţin copiilor, care se află în plin proces de dezvoltare a creativităţii.

Atâta vreme cât această dezordine este una „dozată”, ea poate reprezenta o bună sursă de învăţare, adaptare şi noi oportunităţi pentru cei mici.

Distribuie:
Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.